Harta & Povestea Regatului Pendo

Tehnologiile au evoluat disruptiv de la apariţia lor până în prezent, putând fi definite patru mari revoluţii industriale (denumite în literatură Industry 1.0 până la Industry 4.0).

Revoluţiile industriale reprezintă transformarea radicală a structurii unei economii prin: schimbarea tipului de energie folosită, utilizarea unor noi sisteme de maşini şi de forme de organizare a producţiei.

Prima revoluţie industrială a început la mijlocul secolului XVIII, în Anglia. Cauzele producerii şi localizării ei în Anglia în această perioadă sunt politice şi economice, dar şi tehnice. Din punctul de vedere al tehnicii, necesitatea crescândă de produse textile, de sticlărie şi de fier a condus la îmbunătăţirea tehnologiilor de prelucrare ale acestora. Mă voi referi aici numai la cauzele datorate fabricaţiei fierului. Consumul tot mai mare de produse de fier a făcut să crească necesarul de cărbune utilizat în procesul de fabricaţie a fontei şi oţelului. Acest lucru a necesitat adâncirea puţurilor având ca rezultat apariţia tot mai frecventă a inundării galeriilor, ceea ce a condus la utilizarea pompelor de extras apa din minele de cărbune.

Soluţia găsită de Newcomen, în anul 1712, a fost aceea a utilizării pompelor acţionate cu un motor cu abur. Watt îmbunătăţeşte motorul lui Newcomen şi în anul în anul 1782 realizează un nou tip de motor cu abur cu dublu efect. De la acesta până la utilizarea, în anul 1802, de către Trevithick a motorului cu abur pentru construcţia unei locomotive, nu a fost decât un pas.

Al doilea pas a fost făcut de către George Stephenson care a modernizat şi îmbunătăţit locomotivele lui Trevithick, realizând (în anul 1825) locomotiva Locomotion care a tractat vagoanele trenului de pe prima linie de cale ferată Stockton-Darlington. Ulterior, revoluţia industrială s-a extins în Belgia, Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii, iar, începând cu prima parte a secolului XIX, în toată Europa. Prima revoluţie industrială este caracterizată de introducerea echipamentelor mecanice de producţie acţionate de forţa apei sau a aburului. Astfel s-a trecut de la producţia manuală la producţia mecanizată realizată cu ajutorul maşinilor, muncitorului revenindu-i rolul de supraveghetor şi organizator al producţiei. Rolul primordial al agriculturii în viaţa economică şi socială a fost preluat de industrie. Dacă în perioada preindustrială producţia era artizanală şi intuitivă, ulterior aceasta devine de tip industrial şi raţională.

Prima revoluţia industrială s-a manifestat pe teritoriul României mult mai târziu, după mai mult de o jumătate de secol, faţă de ţările occidentale. Primele industrii care au utilizat beneficiile maşinismului au fost cele alimentară (morărit şi fabricarea zahărului), textilă, a hârtiei, lemnului, materialelor de construcţii, metalurgiei şi mineritului. Prima maşină cu abur a fost adusă pe teritoriul României în anul 1831 la Gârbou, judeţul Cluj, şi a fost utilizată în industria morăritului. În anul 1846, se montează o astfel de maşină (importată din Franţa) la moara din Păcurari, Iaşi. Câţiva ani mai târziu, în anul 1853, se construieşte la Bucureşti moara Assan, care utiliza pentru acţionare un motor cu abur, adus de la Viena. Prima maşină cu abur a fost utilizată în industria minieră la mina din Zlatna în anul 1838.

Prima revoluţie industrială a făcut ca, începând cu anul 1825, în Anglia valoarea producţiei industriale să o depăşească pe cea a agriculturii. În acelaşi timp se produce o schimbare radicală în ceea ce priveşte structura cheltuielilor populaţiei din Anglia: dacă la începutul secolului XIX cheltuielile cu alimentaţia reprezentau 90% din totalul cheltuielilor de consum, la mijlocul secolului acestea reprezentau doar două treimi.

În aceeaşi perioadă, cheltuielile cu îmbrăcămintea s-au dublat. Structura cheltuielilor populaţiei s-a modificat în favoarea bunurilor pentru confort. Pentru a avea o imagine a impactului social al primei revoluţii industriale, este relevantă diagrama de mai jos. Aici este prezentat impactul primei revoluţii industriale asupra Indicelui de dezvoltare socială a umanităţii şi implicit asupra numărului de locuitori ai planetei.